Revista Alpha de Matematica - articole Castiga bani cu
ACASA > Ce sunt proiectele educationale > Predarea istoriei prin metode moderne

Predarea istoriei prin metode moderne

PDFImprimareEmail Scris de Hobjila Daniela Ramona Marţi, 28 Iulie 2009 15:53

Proiecte Educationale 2010 - cadre didactice elevi - PROIECTUL EDUCATIONAL- ACCES SUCCES CADRU DIDACTIC

 Schita unei lectii de istorie bazata pe metode activ-participative.

 PROIECT DIDACTIC 

   Profesor: Hobjilă Daniela Ramona

   Şcoala: Grupul Şcolar Industrial „Ştefan Procopiu”.

   Clasa: a X–a

   Disciplina: istorie

   Unitatea de învăţare: Organizarea statelor moderne

   Subunitatea de învăţare: Constituirea SUA

   Tipul de lecţie: lecţie de sistematizare şi consolidare a cunoştinţelor;

   Timp: 50 minute

             Obiectivul general al lecţiei : de a sistematiza şi de a consolida cunoştinţele referitoare la constituirea SUA; de a consolida deprinderile de investigare a documentelor istorice; de a dezvolta capacităţile de selectare şi de comunicare a rezultatelor cercetării; de formare de competenţe specifice disciplinei istorie;

Competenţe speciale vizate:
  •      formularea de judecăţi de valoare şi opinii utilizând limbajul specific istoriei;
  •      formularea de argumente referitoare la un subiect istoric;
  •      examinarea consecinţelor directe şi indirecte ale acţiunii umane;
  •      construirea de afirmaţii pe baza surselor şi formularea de concluzii relative la sursele istorice; 
  •      utilizarea variată a metodelor şi tehnicilor specifice ştiinţelor istorice în analiza schimbărilor sociale trecute şi prezente;
  •      realizarea de analize comparative; 
  •      examinarea consecinţelor directe şi indirecte ale acţiunii umane 
Valori şi atitudini vizate:
  •      dezvoltarea încrederii în capacitatea de argumentare;  
  •      gândire critică şi flexibilă;
  •      relaţionarea pozitivă cu ceilalţi;
  •      creativitatea şi originalitatea;       
 Strategia didactică:
  •         mijloace: manual, hărţi, extrase din texte / documente istorice, fişe de lucru;
  •         metode:  conversaţia, comparaţia, brainstorming, analizarea surselor istorice, interpretarea imaginilor, arborele lui Sapiro, învăţarea prin descoperire, diagrama  Venn, metoda Fishbone ( coadă de peşte ), cubul, Tehnica LOTUS – floare de nufăr;
  •         activităţi de învăţare: exerciţii de explicare a termenilor istorici, exerciţii de selectare a informaţiilor oferite de textele istorice, hărţi, exerciţii de interpretare a imaginilor, analizarea comparativă a unor evenimente, evidenţierea relaţiei cauză-efect;
  •         evaluare: se va urmări obţinerea unui feedback eficient prin brainstorming;
  •         forme de organizare a activităţilor de învăţare: activitate frontală, activitate individuală, activitate pe grupe;
  •         forme de dirijare a învăţării: dirijată de profesor şi independentă;

 

 Scenariul didactic  

I.     Momentul organizatoric ( absenţe, organizarea materialelor didactice )

 

II.    Captarea atenţiei elevilor: anunţarea obiectivelor urmărite, anunţarea modului de desfăşurare a activităţii, organizarea clasei pentru activitatea pe grupe;  profesorul notează pe tablă titlul lecţiei şi subpunctele ce vor fi urmărite pe parcursul lecţiei. Lecţia se numeşte „Constituirea SUA” iar planul care va fi urmărit este: 

  •       Coloniile engleze din America de Nord;                       
  •       Cauzele revoluţiei americane;
  •       Declanşarea conflictului;
  •       Declaraţia de independneţă ( 4 iulie 1776 );
  •       Războiul de independenţă ( 1775 – 1783 );
  •       Constituţia SUA
  •  

    Profesorul anunţă obiectivele lecţiei. La sfârşitul lecţiei, elevii vor trebui:

    • să definească termenii: monarhie constituţional parlamentară,  republică prezidenţială, boicot, război civil, constituţie;
    • să cunoască principalele prevederi ale Constituţiei americane;
    • să realizeze o comparaţie între modelul politic britanic şi modelul politic american;
    • să prezinte situaţia coloniilor engleze din America de Nord;
    • să analizeze cauzele care au dus la  conflictul coloniştilor cu metropola;
    • să prezinte principalele momente ale desfăşurarii Revoluţiei americane;
    •   să prezinte importanţa Revolutiei americane;                         
    III. Desfăşurarea lecţiei

    Elevii sunt împărţiţi pe opt grupe, fiecare grupă având de rezolvat o anumită sarcină; profesorul menţionează sarcinile pentru fiecare grupă; activităţile pe grupe vor fi intercalate cu activităţi individuale şi frontale. Sarcinile celor 8 grupe sunt:

    •             grupa I: DESCRIE  coloniile din America de Nord din secolele XVII – XVIII, având în vedere: formarea coloniile engleze din America de Nord, viaţa economică a coloniilor, religia, raporturile dintre colonii şi metropolă;
    •             grupa II: COMPARĂ cauzele războiului de independenţă a coloniilor engleze din America de Nord cu cele ale revoluţiei engleze prin completarea unei diagrame Venn;
    •             grupa III: ASOCIAZĂ evenimentele din coloana A cu datele din coloana B;
    •             grupa IV: ANALIZEAZĂ situaţia celor două părţi combatante la începutul conflictului;
    •             grupa V: ANALIZEAZĂ „Declaraţia de Independenţă” şi răspunde la 5 cerinţe;
    •             grupa VI: APLICĂ informaţiile privind separarea puterilor în stat completând o schemă;
    •             grupa VII: ARGUMENTEAZĂ factorii care au determinat câştigarea conflictului de către americani;
    •             grupa VIII: ARGUMENTEAZĂ că evenimentele din SUA din anii 1775 – 1783 pot fi apreciate în diferite moduri, precum: război de independenţă, război civil, revoluţie;

    Activităţile pe grupe descrise anterior vor fi completate cu activităţi frontale, precum:         

    • completarea unei scheme ( metoda Fishbone ) referitoare la cauzele revoluţiei americane, completarea unei diagrame pentru a evidenţia relaţia cauză –efect;
    • analizarea unei caricaturi realizată de Benjamin Franklin pentru a reprezenta motto-ul asociaţiei „Fii libertăţii”;
    • realizarea unei comparaţii între modelul politic britanic şi modelul politic american ( diagrama Venn ) având în vedere aspecte precum forma de guvernământ, principiile care stau la baza organizării statului, votul etc;
    • analizarea evoluţiei steagului american; se vor remarca diferentele inainte si dupa obtinerea independentei;
    •  completarea unui aritmogrif istoric;
     

    IV. Realizarea conexiunii inverse se realizează prin două metode:

    •  tehnica LOTUS – floare de colţ; prin braistorming, elevii vor enunţa câte şase idei referitoare la şase teme, precum: Personalităţi, izbucnirea conflictului, Declaraţia de Independneţă, Coloniile americane, Conducerea SUA, Desfăşurarea conflcitului;
    •  arborele Şapiro – elevii vor sintetiza ideile principale ale lecţiei, după cum urmează: SOLUL: mediul în care izbucneşte conflictul; RĂDĂCINA: cauzele conflictului; TULPINA: părţile implicate în conflict; SCORBURA: problema clar definită a conflcitului; RAMURILE: personalităţile implicate;  FRUNZELE: acţiunile concrete ale persoanelor implicate; MĂRUL: rezolvarea conflictului;
    La sfârşitul orei, profesorul face aprecieri asupra activităţii elevilor şi îi notează.
     

     

      

    rssfeed Trimite unui prieten!
    Email Favoriten Twitter Facebook Myspace Digg Technorati blogger google reddit YahooWebSzenario


    Poate te intereseaza si articolele urmatoare



    ( 96 Voturi )

    Adaugă comentariu


    Codul de securitate
    Actualizează

    Concurs articole
    Formular cerere Reprograph

    Proiect National

    Asociatia culturala maine

    Proiecte speciale

    Evaluare Nationala Autor