Pagini Scolare

STUDIU ASUPRA COMUNICĂRII ÎN CADRUL COLECTIVULUI DE ELEVI PE BAZA TEHNICII SOCIOMETRICE

Scris de <a href="index.php?option=com_comprofiler&task=userProfile&user=209"><span class="small">Prof. Andrei Sorina Monica</span></a> Luni, 08 Iunie 2009 08:10

Cadrul didactic-didactica disciplinelor - Metode, procedee educationale si noi tehnologii

Pornind de la dezideratul: comunicarea este inevitabilă (Axioma 1 – Şcoala de la Palo Alt), grupul instituţionalizat este mediul cel mai potrivit de manifestare a comunicării relaţionale. De aici derivă necesitatea relaţionării între membrii organizaţiei şi necesitatea cunoaşterii mecanismelor comunicării, deoarece în acestea intervin factori favorabili, ce uşurează comunicarea, dar şi factori defavorabili, care o împiedică sau o deformează.

             Procesul comunicării în spaţiul şcolar este foarte complex deoarece implică mai mulţi factori: forurile superioare ierarhic, conducerea şcolii, cadrele didactice, elevii şi părinţii. O îmbunătăţire a relaţiilor dintre aceştia se poate realiza doar dacă se cunosc foarte bine mecanismele şi tipurile de comunicare ce se stabilesc între factorii implicaţi. Finalitatea procesului instructiv – educativ este educaţia de calitate a elevilor, iar aceasta se poate obţine doar printr-o comunicare cât mai eficientă în relaţia profesor -  elev, dar şi în relaţia elev – elev, deoarece se pot obţine cele mai bune rezultate doar în contextele propice lipsite de conflicte şi resentimente.         

              Obiectivul cercetării se referă la comunicarea în cadrul colectivului de elevi, la relaţiile pe orizontală dintre aceştia, deosebit de importante pentru comunicarea din clasă şi pentru stabilirea gradului de coeziune a grupului, deoarece: generează apariţia liderului informal şi relaţiile informal – afective din subgrupuri, determină gradul de integrare sau de neintegrare a membrilor grupului, simpatiile şi antipatiile, atracţiile şi respingerile din clasă, apariţia diferitelor conflicte şi modalităţile de a le rezolva, implicarea cadrelor didactice în rezolvarea unor probleme de comunicare etc.

              Scopul acestui studiu este analiza detaliată a relaţiilor ce se stabilesc în cadrul colectivului de elevi, deoarece acest tip de informaţii este deosebit de util cadrelor didactice în desfăşurarea activităţilor educative la clasa respectivă şi totodată ajută dirigintele şi nu numai să preîntâmpine sau să rezolve eventuale situaţii de natură conflictuală.

METODOLOGIA DE CERCETARE

              Pornind de la definiţia grupului ca fiind „unitatea socială constituită din mai mulţi indivizi care au ca note caracteristice: relaţii nemijlocite de interacţiune şi dependenţă reciprocă, scopuri şi activităţi comune care presupun structurarea în statusuri şi roluri diferite, dezvoltarea în timp de valori şi norme comune care reglează comportamentele membrilor săi, conştiinţa apartenenţei la grup, sentimentul de ‚noi’,” se poate defini prin analogie grupul de elevi pornindu-se de la caracteristicile acestuia   care-l diferenţiază de alte grupuri sociale şi precizându-se sensul psihosocial şi cel pedagogic al acestuia.

              Caracteristicile colectivului de elevi sunt următoarele:

a) mărimea grupului – între 15 şi 35 de elevi, în momentul constituirii este un grup formal, instituţionalizat prin măsuri administrative şi organizatorice atât la nivel central cât şi la nivelul şcolii. Ulterior între elevi se stabileşte o retea complexă de relaţii interpersonale, informale, afective şi spontane, care completează şi substituie relaţiile formale. Datorită climatului psihosocial specific şi a timpului petrecut împreună, aceste relaţii formale, dar mai ales informale, se amplifică puternic, implicând o deosebită dinamică.

b)  Relaţiile din interiorul colectivului de elevi, indiferent că sunt informale sau formale se bazează pe contacte directe, de tipul "face to face". Astfel clasa poate fi considerată grup primar, în timp ce totalitatea claselor din acelaşi an de studiu formează grupul secundar. La nivelul colectivului şcolii, relaţiile dintre membrii săi sunt mai îndepărtate în spaţiu şi timp, cu o frecvenţă mai redusă, fiind lipsite de acea încărcătură afectivă specifică relaţiilor directe şi permanente din interiorul clasei, unde elevii îşi coordonează reciproc intenţiile şi preocupările, modelându-se unii pe alţii.

c) Structura colectivului de elevi este generată de interrelaţiile existente între membrii ei, astfel încât putem distinge două structuri fundamentale: o structură formală (apărută ca rezultat al investirii oficiale a elevilor în diferite roluri, de exemplu preşedintele comitetului de elevi pe clasă, responsabilul cu materialele necesare scrisului pe tablă, casierul clasei - în urma acestor investiri făcute de dirigintele clasei vor apărea liderii formali) şi o structură informală (rezultatul firesc şi natural al relaţiilor interpersonale ce se stabilesc între elevi cu personalităţi diferite care se influenţează reciproc, se ajută, se îndrăgesc sau se resping, în cadrul acestora apărând liderii informali). Liderul formal şi cel informal manifestă mai multe funcţii printre care: asigurarea condiţiilor în vederea atingerii scopurilor grupului de elevi şi acţiuni îndreptate în vederea menţinerii coeziunii acestuia. Dacă liderii formali se impun mai ales în virtutea rolului şi funcţiei pe care le deţin, liderii informali se impun în virtutea unor calităţi personale apreciate de colegii lor. Cele două tipuri de structuri, formală şi informală, specifice colectivului de elevi se află într-o strânsă interdependenţă. Structura informală se cristalizează după un anumit timp şi are o dinamică şi o dezvoltare proprie, continuă. Tocmai de aceea studiul sociometric, asupra caruia ne vom opri mai apoi, nu poate fi realizat cu succes - astfel încât să surprindă o anume stabilitate relaţională - decât după un anumit timp de la formarea clasei, timp în care elevii să reuşească să se cunoască între ei, să manifeste simpatii sau antipatii.

d) Coeziunea grupului reflectă convergenţa dintre membrii săi, concentrarea interacţiunii lor în vederea integrării elevilor într-un tot unitar. Coeziunea este considerată ca fiind o condiţie indispensabilă apariţiei şi acţiunii unor norme comune acceptate la nivelul grupului. Acesta acţionează ca unitate de sine stătătoare numai în momentul când a atins un nivel minim de coeziune.

e) Dinamica colectivului surprinde totalitatea transformărilor ce au loc în interiorul clasei şi care îi imprimă în timp o anume traiectorie. Este determinată de adaptarea şi integrarea celor două structuri, de conflictele, contradicţiile, intoleranţa/toleranţa dintre membrii colectivului, care se manifestă şi se modifică permanent.

f) Colectivul de elevi este un "grup educaţional" în care membrii lui sunt orientaţi spre realizarea unor scopuri majore cu semnificaţie socială, puternică încărcătură motivaţională şi finalitate educativă, un rol deosebit în realizarea scopurilor având dirigintele clasei care trebuie să coordoneze activitatea şi să stabilească cerinţe care să conducă la satisfacerea obiectivelor educaţionale.

              Fiind un grup social microstructural, colectivul de elevi prezintă specificul şi legităţile sale proprii. Pentru cunoaşterea lor trebuie sa apelăm deci la metode şi procedee adecvate acestei realităţi deoarece cunoaşterea colectivului de elevi nu presupune doar cunoaşterea personalităţii membrilor lui, ci mult mai mult, vizează surprinderea acelor caracteristici prin care se defineşte ca un tot, ca o unitate de sine stătătoare, ca un grup social. Identificarea unor trăsături personale ne dă posibilitatea să înţelegem mai bine semnificaţia rolurilor pe care le joacă elevii, iar prin intermediul acestora să pătrundem în mecanismul procesului de interacţiune, mecanism care declanşează şi determină caracteristicile colectivului. Cunoaşterea poate parcurge şi drumul invers, de la trăsăturile definitorii colectivului, prin intermediul comportamentelor ce rezultă din exercitarea rolurilor, la condiţiile interne şi particularităţile psihologice ale membrilor săi. În acest al doilea sens putem spune că tehnicile sociometrice asigură o cunoaştere amănunţită mai ales a structurii informale/afective, dar în mod indirect, şi a caracteristicilor de personalitate ale elevilor.

              Cercetarea asupra grupului de elevi se face în colectivul unei clase a V-a, un grup bine închegat, în care copiii se cunosc din clasa I (cu excepţia a doi elevi care au venit în clasă la începutul acestui an şcolar). Am ales acest grup de elevi deoarece sunt diriginta clasei şi această cercetare îmi dă posibilitatea de a cunoaşte mai bine grupul de elevi şi de a lua cele mai bune decizii în momentele importante ale comunicării noastre. Am avut în vedere şi faptul că aceşti copii sunt în primul an al gimnaziului, când pentru prima dată după patru ani de şcoală primară sunt confruntaţi cu o situaţie nouă în care trebuie să facă faţă provocărilor noilor discipline, noilor conţinuturi şi noii realităţi în care trebuie să se descurce fără ajutorul permanent al unui cadru didactic, cum se întâmpla până acum.

              Un element pe care îl am în vedere este acela de a analiza coeziunea grupului de elevi, felul în care ei şi-au structurat relaţiile, modalitatea în care reuşesc să facă faţă diferitelor provocări, şi aceasta deoarece ei sunt un colectiv de elevi mai aparte, în clasele primare având cinci învăţătoare. Este interesant de analizat felul în care lipsa continuităţii aceleiaşi persoane la conducerea colectivului de elevi a afectat într-un fel sau altul grupul de elevi şi modul lor de relaţionare. Alte situaţii şi fenomene urmărite: modul în care se exprimă opinia colectivului în diverse situaţii, conduita colectivului, conduita subgrupurilor din cadrul colectivului, participarea membrilor la discutarea anumitor probleme, modul în care se iau diverse decizii, autoritatea şi influenţa liderilor formali, comportamentul liderilor informali şi modul în care elevii îşi exercită influenţa între ei.

              Metoda de cunoaştere a colectivului de elevi aplicată în această cercetare vizează surprinderea acelor caracteristici prin care acesta se defineşte ca un grup social. Identificarea unor trăsături personale ne oferă posibilitatea de a înţelege mai bine semnificaţia rolurilor pe care le joacă elevii, iar prin intermediul acestora să pătrundem în mecanismul procesului de interacţiune care declanşează şi determină caracteristicile colectivului. Cunoaşterea poate parcurge şi drumul invers, de la trăsăturile definitorii colectivului, prin intermediul comportamentelor ce rezultă din exercitarea rolurilor, la condiţiile interne şi particularităţile psihologice ale membrilor săi. Cunoaşterea personalităţii colectivului de elevi şi a personalităţii fiecăruia dintre ei nu constituie două acţiuni paralele sau independente una faţă de cealaltă, ci ele se completează reciproc din punct de vedere al informaţiilor furnizate şi din punct de vedere metodologic. Cunoaşterea dinamicii colectivului reclamă folosirea unor metode corespunzătoare care să ne indice nu numai tendinţa de evoluţie a colectivului, ci şi principalele momente nodale ale acestei evoluţii.

              Metoda de cunoaştere a colectivului de elevi utilizată în această cercetare este tehnica sociometrică, un ansamblu de instrumente şi procedee destinate să înregistreze şi să măsoare configuraţia şi intensitatea relaţiilor interpersonale din interiorul grupului şcolar, scopul acestora fiind de a da posibilitatea dirigintelui să cunoască afinităţile exprimate de membrii grupului şi implicit relaţiile din cadrul colectivului, de a oferi elevilor o cunoaştere cât mai obiectivă a propriilor poziţii din grup şi nu în ultimul rând de a îmbunătăţi relaţiile şi climatul psihosocial al grupului şcolar prin acţiuni psihologice specifice.

              Tehnica sociometrică ajută la determinarea amplasamentului, statutului unui elev în câmpul relaţiilor interpersonale (lider, popular, izolat, ignorat, respins etc.), a structurii psihologice globale a grupului şi a subgrupurilor din cadrul său, a diverselor centre de influenţă, percepţia grupului faţă de un anumit membru şi coeziunea de grup. Studiul sociometric are o triplă orientare: cunoaşterea de către diriginte a afinităţilor exprimate de membrii grupului şi implicit a relaţiilor din cadrul colectivului, cunoaşterea mai bună de către elevi a propriilor poziţii în grup şi îmbunătăţirea relaţiilor şi a climatului psihosocial din grupul şcolar prin acţiuni psihologice specifice. Tehnica sociometrică are următoarele etape:

a) testul sociometric – Anexa 1 – oferă un material brut legat de aspectele relaţionale ale elevului şi ale grupului în totalitatea sa, iar interpretările şi rezultatele obţinute în urma prelucrării sunt dependente de fidelitatea datelor oferite de test şi de sinceritatea răspunsurilor. Acesta constă în formularea unor întrebări prin intermediul cărora se solicită fiecărui elev să-şi exprime simpatiile şi antipatiile faţă de colegii săi.  În cercetarea pe care am întreprins-o am folosit un test sociometric cu 4 întrebări solicitând elevilor să indice la fiecare răspuns 3 nume ale unor colegi, aceste întrebări fiind structurate pe participarea la sarcini educative şi petrecerea timpului liber pe de o parte şi pe de altă parte pe baza simpatiilor şi a antipatiilor.

b) matricea sociometrică – este un instrument tehnic care facilitează descoperirea şi ordonarea datelor brute oferite de test asigurând condiţiile necesare pentru prelucrarea lor. Reprezintă un tabel cu două intrări, unde pe verticală sunt trecute numele codate ale elevilor,  iar  pe orizontală percepţiile pozitive şi negative atribuite de ei şi punctele corespunzătoare din alegerile/ respingerile colegilor nominalizaţi astfel: +3, +2, +1 puncte în dreptul colegilor preferaţi aleşi la prima întrebare, iar –3, –2, –1 puncte în dreptul colegilor respinşi, nominalizaţi la întrebarea a doua. Apoi în capul de tabel drept al matricii sociometrice se calculează suma punctelor obţinute din alegeri şi respingeri. Primul coleg ales la prima întrebare primeşte +3 puncte, al doilea +2 puncte, iar al treilea +1 punct. Primul coleg nominalizat la întrebarea a doua primeşte -3 puncte, al doilea -2 puncte, iar al treilea -1 punct.

c) sociograma ne prezintă, pe baza datelor cuprinse în matricea sociometrică şi sub formă grafică, relaţiile interpersonale din interiorul colectivului scoţând în evidenţă grafic nu numai locul fiecărui elev, ci şi diverse tipuri de reţele interpersonale. Sociograma individuală este un extras din cea colectivă şi prezintă situaţia unui elev aşa cum rezultă din totalitatea relaţiilor cu ceilalţi colegi. Sociograma colectivă oferă posibilitatea cunoaşterii structurii preferenţiale ce se stabileşte în interiorul colectivului, indicându-se în mod grafic cine cu cine relaţionează din punctul de vedere al afinităţilor. Se pot realiza analize multiple şi foarte complexe, dar şi aprecieri calitative diverse în funcţie de: numărul alegerilor/ respingerilor, subgrupurile care se formează, statutul sociometric al elevilor ce fac parte dintr-un subgrup sau altul, distanţa dintre ei etc. Putem atribui unui lider o semnificaţie pozitivă sau negativă în raport cu poziţia subgrupului din care face parte în cadrul colectivului clasei.

d) prezentarea rezultatelor în faţa clasei (punctând aspectele generale) sau individual (accentuând aspectele particulare ale elevului) se realizează scoţând în evidenţă partea pozitivă a concluziilor astfel încât să îmbunătăţim climatul psihosocial şi să încălzim relaţiile dintre elevi. Se urmăreşte conştientizarea fiecărui elev asupra rolului, statusului şi poziţiei sale în grup în mod realist şi consilierea acestora pentru a diminua conflictele sau atitudinile negative.

             Matricea sociometrică – rezultatele testului sociometric (Anexa 1) au fost puse în tabelul de scoruri următor după ce numele copiilor au fost înlocuite cu litere în ordine alfabetică de la A la U.

După completarea tabelului se calculează scorul atracţiilor astfel: fiecare subiect se caută în coloana atracţiilor şi de fiecare dată când se găseşte primeşte valoarea cifrei din capul de tabel corespunzătoare, apoi se face suma punctajului şi se scrie în dreptul fiecărui subiect. La fel se procedează şi pentru scorul respingerilor: de fiecare dată când se găseşte o literă primeşte valoarea poziţiei sale (cifra negativă din capul de tabel), apoi se face suma şi se obţine un rezultat care se trece în coloana cu „-”. În cele din urmă se face suma algebrică între cele două coloane şi se obţine totalul (scorul final) care poate fi pozitiv sau negativ.

              Sociograma – dezvăluie structura socioafectivă a grupului, adică locul ocupat de fiecare copil în structura grupului. Alegerile vor fi configurate într-o sociogramă separată de cea a respingerilor, aşa cum se poate observa mai jos în:

1. Sociograma atracţiilor exprimate

2. Sociograma respingerilor exprimate 

Pe baza matricei sociometrice şi a sociogramelor prezentate mai sus se fac interpretările corespunzătoare şi se desprind următoarele concluzii:

- se depistează liderul informal (O) – este subiectul care înregistrează cel mai mare punctaj pozitiv în cadrul tabelului de scoruri (+21), iar în sociogramă se situează într-o poziţie centrală, către care se îndreaptă cel mai mare număr de săgeţi-alegeri (este ales de 11 persoane din totalul de 20). Confirmarea leadership-ului sociometric exercitat de O se verifică prin faptul că el este ţinta unei singure respingeri (se respinge reciproc cu I care este al treilea în topul respinşilor din această clasă) şi în plus uneşte indivizi aflaţi în opoziţie (A – care nu este ales de nimeni, C şi L care sunt aleşi doar de colegii de bancă – deci o alegere fiecare), jucând astfel rolul de „liant” al grupului.

- din sociograma colectivă a alegerilor, subiecţii M, K şi G joacă şi ei un rol important situându-se printre „preferaţii” grupului. Subiectul M însumează 17 puncte din 9 alegeri exprimate, subiectul K are 8 puncte şi este ales de 6 persoane, iar subiectul G (liderul formal al grupului, ales prin vot secret de către colegii lui la începutul anului şcolar) a acumulat 10 puncte fiind ales de 5 persoane. Trebuie menţionat că în sociograma respingerilor M şi K figurează cu o singură săgeată fiind respinşi de câte o singură persoană (M este respins de o fată, iar K este respins de băiatul care este pe locul al treilea în topul celor mai nepopulari elevi din clasă), în timp ce G nu este nominalizat de nimeni la respingeri.

- subiecţii G, R, T şi E nu apar cu nicio săgeată în sociograma respingerilor şi au punctaj pozitiv (G are 10, R are 3, T are 4, iar E are 5 puncte) ceea ce înseamnă că nimeni nu i-a respins, deci au un statut bine definit în clasă fiind acceptaţi de toţi colegii.

- punctajul total din matricea sociometrică indică nivelul de integrare dacă este pozitiv şi nivelul de neintegrare dacă este negativ. Din datele obţinute se observă că au obţinut valori negative 9 elevi care se pot grupa în două categorii: cei cu valori apropiate de 0 (S şi F cu -1, L cu -2, P şi D cu -3 puncte obţinute din 1, 2 sau 4 respingeri în sociograma respingerilor; P având, după cum se observă, -3 puncte cu 4 respingeri, ceea ce oglindeşte realitatea, el fiind un copil mai sensibil, mai retras şi care socializează mult mai greu; situaţia lor nu pare a fi critică deoarece punctajul uşor negativ se poate îndrepta de-a lungul anului şcolar şi prin câteva intervenţii bine gândite de diriginte cu ajutorul persoanelor cu care aceştia sunt în relaţie de prietenie: O care este nominalizat de 4 din cei 5 elevi şi de M ales de cel de-al cincilea) şi cei cu valori mari negative şi multe respingeri (C are -9 din 6 respingeri – este foarte gălăgios şi uşor superficial crezând de multe ori că poate obţine totul cu bani, acest lucru fiind sancţionat uneori de colegi majoritatea provenind din familii cu venituri modeste, la fel şi felul în care se îmbracă la şcoală, pentru îndreptarea situaţiei se poate apela la colegul de bancă S cu care este în relaţie de atracţie reciprocă; I are -10 puncte din 8 respingeri, fiind al treilea în topul celor mai nepopulari elevi – este de etnie rromă, rezultatele la învăţătură nu sunt foarte bune şi se înţelege foarte bine doar cu B, colega de bancă româncă, deci prin intermediul ei se poate interveni pentru îndreptarea situaţiei; HA are -34 puncte şi 13 respingeri, fiind considerat elevul cel mai neintegrat şi mai nepopular din clasă, un exclus sociometric, fiind respins chiar şi de liderul formal al grupului – cel mai slab la învăţătură, nu socializează cu nimeni din clasă, nu comunică şi nu pare deranjat de faptul că elevii îl resping, mama lui este îngrijitoarea şcolii şi se vede cu uşurinţă că nu este o persoană educată, poate de aceea el este timid şi nu încearcă să se integreze. În sociograma atracţiilor el îi indică pe O şi M, liderii informali ai clasei ceea ce arată o oarecare dorinţă a sa de a fi acceptat de colectiv, se impune deci analizarea cauzelor care au dus la această respingere generalizată şi adoptarea unor măsuri de prevenire a unor disfuncţionalităţi ce pot apărea. Se poate interveni asupra lui prin intermediul subiecţilor O şi M conform preferinţelor lui, explicându-le acestora cât de importantă este coeziunea grupului. Ce este interesant la acest subiect este că el e conştient de poziţia sa). este a doua elevă în topul elevilor respinşi din clasă cu -14 puncte şi 10 respingeri – este eleva cea mai slabă la învăţătură, în cadrul grupurilor de lucru nu face nimic considerând că nu ştie, este marginalizată de băieţi şi apreciată de restul fetelor, toate respingerile sunt din partea băieţilor în timp ce atracţiile sunt doar din partea fetelor, deci prin intermediul fetelor se poate interveni pentru ameliorarea situaţiei ei;

- componenţa clasei este diferită de cea normală deoarece sunt 15 băieţi şi 5 fete. Acest lucru a determinat un anumit tip de relaţii între colegi şi o tensiune permanentă între minoritate şi majoritate. Băieţii le critică pe fete tot timpul, le ceartă şi le pârăsc de fiecare dată când au ocazia, iar acestea de foarte multe ori intră la ore după ce profesorii încep lecţia şi se ceartă cu băieţii atât în pauză cât şi în timpul orelor. În această clasă uşor atipică băieţii sunt cei care au rezultatele cele mai bune la învăţătură şi fetele sunt cele care au rezultate slabe, acest lucru reflectându-se în tensiunea dintre cele două tabere şi în rezultatele testului: H este respinsă dur, aşa cum am arătat mai sus; U şi B au obţinut un total de 0 puncte şi au 5 respectiv 2 respingeri doar din partea băieţilor, (U este o personalitate puternică, certăreaţă cu băieţii, comunică mult mai bine cu cei din alte clase, chiar mai mari, decât cu colegii ei, iar B are doar două respingeri din partea lui M şi a lui O, liderul informal respingându-l şi pe I, colegul ei de bancă); N este singura fată din vechea structură a clasei acceptată de băieţi dar la limită, cu 2 puncte şi o singură respingere din partea lui A, iar acest lucru se datorează faptului că este o fire sociabilă, gata să comunice în orice situaţie cu colegii ei, iar ca exemplu poate fi dat momentul petrecerii de Crăciun la care a participat fiind singura fată prezentă şi s-a integrat foarte bine comunicând fără probleme cu băieţii şi fiind acceptată de aceştia fără probleme; J este o elevă sosită în clasă la începutul anului şcolar şi poate de aceea a reuşit să se integreze şi să nu fie foarte antipatică băieţilor, învaţă foarte bine, notele ei sunt mari, are 7 puncte - cel mai mare scor în rândul fetelor şi o respingere reciprocă cu D (un băiat cu 2 respingeri din partea fetelor şi cu nicio nominalizare în sociograma atracţiilor deci nu este prea popular în rândul colegilor). Grupul fetelor este interesant de urmărit deoarece se poate observa că acestea nu se resping niciodată una pe alta, între băieţii nominalizaţi de ele la respingeri apar de mai multe ori C, D, P şi A cu care au mereu conflicte de diferite feluri. De asemenea matricea atracţiilor este interesantă deoarece acolo se vede foarte clar cum fetele J, H, N şi U formează un grup separat de restul clasei prin liniile roşii ale atracţiilor reciproce care le unesc între ele, neacceptând niciun intrus. B nu face parte din grupul lor, aceasta are o atracţie exprimată faţă de H, dar se află în relaţie de reciprocitate cu colegul de bancă I care nu este foarte popular după cum am arătat. Acelaşi lucru se observă şi în matricea sociometrică la coloana „crede că a fost ales de”: cele patru fete se aleg reciproc confirmând încă o dată relaţia strânsă dintre ele şi cât de bine s-a integrat J în grupul lor, în timp ce BI colegul de bancă, iar la celelalte opţiuni pe două dintre fete, care însă niciodată nu o nominalizează la această secţiune. are ca primă alegere tot pe

- în sociograma respingerilor cele cinci fete nominalizează de mai multe ori următorii băieţi: C şi A – de 3 ori, D, S şi P – de 2 ori şi L, F şi I – o singură dată, aceştia obţinând scoruri negative şi în matricea sociometrică. De remarcat este faptul că niciuna nu i-a respins pe liderii clasei (O, M, K, G) care învaţă cel mai bine şi care le aduc în faţa profesorilor cele mai multe critici legate de rezultatele lor slabe la învăţătură şi de comportamentul lor inadecvat de a întârzia la ore după fiecare pauză.

- merită făcută comparaţia între cei doi copii nou veniţi în clasă la începutul anului şcolar, ambii învăţând foarte bine în clasele primare şi având un început de gimnaziu cu note bune: J care s-a integrat foarte bine în rândul fetelor fiind acceptată şi de băieţi şi F un băiat uşor timid şi nu foarte comunicativ. Poate datorită acestui lucru nu a reuşit să se integreze foarte bine în noul colectiv şi a obţinut -1 cu o respingere din rândul fetelor. Acest scor de 1 alegere şi 1 respingere nu consider că este concludent, până la sfârşitul anului şcolar cu siguranţă lucrurile se vor schimba. Astfel se poate explica şi uşoara neconcordanţă apărută în cele două sociograme: niciunul din cei trei aleşi de el la atracţii nu îl alege (nici măcar la coloanele „crede că a fost ales de” sau „crede că a fost respins de”), în schimb este ales la atracţii de S, colegul pe care el îl nominalizează la respingeri. Acest aspect continuă şi la rubrica „crede că a fost respins de” unde S îl nominalizează pe F, ceea ce demonstrează că relaţiile dintre ei nu s-au limpezit încă, mai au probleme de comunicare şi de relaţionare. Nici cu J relaţia nu este foarte clară aceasta îl nominalizează pe F la aceeaşi rubrică.

- alte relaţii nelămurite sunt şi următoarele: A îi alege pe P şi M iar aceştia îl resping, I îl alege pe R care îl respinge de asemenea, A din nou îl alege pe O care îl nominalizează doar la rubrica „crede că a fost respins de”, tot A crede că a fost ales de C care îl trece la respingeri, B crede că a fost aleasă de U şi H, dar acestea nu o amintesc deloc, la fel şi C nu este amintit deloc de S, T şi O despre care el crede că    l-au ales.

- exemple de relaţii de respingere clar stabilite sunt şi cele dintre D şi cei trei nominalizaţi de el - H, U şi J – pe care îi trece la respinşi dar şi la „crede că a fost respins de”. La fel şi cu P care îi nominalizează pe C, A şi M atât la respinşi, dar şi la „crede că a fost respins de”.

- în sociograma atracţiilor M şi T au relaţii de reciprocitate cu G, dar şi cu O care la rândul lui are o relaţie tot reciprocă cu K, iar acesta are cu M. Se formează astfel un grup omogen, care poate fi considerat chiar nucleul clasei. Un alt grup care se observă este cel format din R, E şi K (ultimii fiind colegi de bancă şi în relaţie reciprocă). Tot astfel este şi relaţia de reciprocitate dintre C şi S care sunt tot colegi de bancă, la fel ca I şi B despre care am mai vorbit.

- respingeri reciproce se întâlnesc între A şi N, H şi U, între P şi H, C, între Jşi D şi între I şi O.

ANEXA 1

TEST SOCIOMETRIC PENTRU EVALUAREA COEZIUNII GRUPULUI

I. Test sociometric pentru măsurarea atracţiilor, inclusiv aşteptărilor

1. Dacă ai reprezenta clasa ta la un concurs şcolar, cu care dintre colegii tăi ai dori să fii în echipă? (numeşte trei persoane)

                      ___________________________________

                      ___________________________________

                      ___________________________________

2. Dacă unul dintre colegii tăi ar fi invitat la petrecerea aniversară a unui prieten şi ar fi rugat să vină cu trei colegi de clasă, care dintre ei crezi că te-ar alege să-l însoţeşti?

                      ___________________________________

                      ___________________________________

                      ___________________________________

II. Test sociometric pentru măsurarea respingerilor

3. . Dacă ai reprezenta clasa ta la un concurs şcolar, cu care dintre colegii tăi nu ai dori să fii în echipă? (numeşte trei persoane)

                      ___________________________________

                      ___________________________________

                      ___________________________________

4. Dacă unul dintre colegii tăi ar fi invitat la petrecerea aniversară a unui prieten şi ar fi rugat să vină cu trei colegi de clasă, care dintre ei crezi că nu te-ar alege să-l însoţeşti?

                      ___________________________________

                      ___________________________________

                      ___________________________________

Bibliografie

Trimite unui prieten!