Receptarea literaturii in scoala

Receptarea literaturii în școală

Prof. Daia Laura            

   Procesul receptării literaturii în școala se identifică cu procesul de formare și dezvoltare la elevi a interesului artistic, cu cele trei trepte ale sale: curiozitate, plăcere, nevoie spirituală.             

   Scopul general al receptării literaturii în școala este formarea gustului estetic, în acest scop general fiind incluse și alte obiective formative dezvoltarea gândirii, formarea orizontului intelectual-cultural, a concepției despre lume și viață, cultivarea dragostei față de cultura națională etc. De aici rezultă și sarcina specifică  a receptării literaturii – sensibilizarea elevilor față de frumosul literar. Acesta e motivul pentru care comentarea textelor trebuie să devină mijloace pentru formarea elevului ca cititor de literatură, pentru dezvoltarea înclinației și interesului spre lectură, pentru cultivarea gustului estetic, a discernământului critic. De aceea profesorul trebuie să fie preocupat de gradul în care procesul receptării contribuie la sensibilizarea elevilor.             

   Specificul educației estetice în procesul instructiv-educativ prin intermediul literaturii constă în faptul că emoția estetică fixează în conștiința elevilor semnificațiile mesajului artistic al operelor. Emoția estetică îndeplinește rolul unui catalizator.             

   Educația estetică prin intermediul literaturii presupune mai întâi sensibilizarea conștiințelor pentru intuirea frumosului. Astfel, elevii din ciclul gimnazial percep atributele elementare ale frumosului, se emoționeaza, dar nu au încă abilitatea de a emite aprecieri de valoare despre percepțiile lor estetice. De aceea, comentariul de text trebuie să pună elevii în situația de a trăi și a recrea universul sensibil al operei.              

   Astfel, manualul de limba și literatura română, privit și din punctul de vedere al educației estetice, trebuie să înlesnească contactul direct cu frumusețea operelor (prin reproduceri integrale sau în mod fragmentar), să ghideze receptarea estetică prin suite de întrebări problematizante, să cultive creativitatea prin propunerea de sarcini creatoare, plecând de la specificul fiecărei opere.

     Un rol deosebit îl are profesorul de limba și literatura română, căruia i se cere să fie la catredră, un creator, adică „un om capabil de a răsfrânge lumea într-un mod personal” (T. Vianu)

Bibliografie:

I. Serdean - Metodica predarii limbii si literaturii romane

Trimite unui prieten!