Invatamant prescolar si primar - Invatamant primar planuri lectie proiecte educatie
„Creator e oricine în meseria sau ocupaţia sa, dacă nu se mulţumeşte să săvârşească în chip mecanic ceea ce a apucat din moşi - strămoşi, ci caută şi el să adauge locului unde şade, lucrării ce făureşte ceva din personalitatea sa” (I. C. Petrescu).
Departe de a-mi atribui statutul de creator, îndrăznesc să cred că demersul meu reprezintă o treaptă spre mai bine, atât pentru învăţători cât şi pentru elevi.
În condiţiile vieţii contemporane, când omul trebuie să se instruiască şi să se perfecţioneze necontenit, obişnuirea elevilor cu munca independentă este o necesitate, o formă de pregătire pentru educaţia permanentă.
Instrumentele care permit elevului de azi, omului de mâine, să-şi continue perfecţionarea se formează în timp, în anii de muncă asiduă în şcoală, începând de la cea mai fragedă vârstă.
Munca independentă îl ajută pe elev să-şi îmbogăţească cunoştinţele, să-şi formeze priceperi, este etapa care-l face pe elev participantul activ la procesul instructiv-educativ. Prin ea sunt stimulate şi dinamizate însuşiri psihice complexe, sunt cultivate calităţi importante, ca: independenţa, originalitatea, spiritul de investigaţie, procesele gândirii (analiza, sinteza, comparaţia etc.), contribuie la dezvoltarea operaţiilor mintale.
Elevul ştie că dacă are de efectuat un anumit număr de activităţi, acestea trebuie să fie împlinite toate şi în bune condiţii, că munca sa va fi controlată, că prin rezultatele obţinute, ca urmare a efortului depus, obţine anumite competenţe şi un anumit rang în aprecierea celor din jur.
În acest fel sporeşte încrederea elevului în posibilităţile sale, si se dezvoltă priceperea de organizare a muncii, se obişnuieşte cu utilizarea raţională a mijloacelor de informare astfel ca, după terminarea şcolii, să se poată instrui singur.
Pentru învăţător, munca independentă reprezintă un mijloc de cunoaştere mai aprofundată a elevului, îi permite o organizare mai nuanţată a procesului instructiv-educativ, o stimulare mai eficientă a aptitudinilor individuale, a iniţiativei, a gândirii independente şi îi permite să promoveze forme de muncă variate. Organizarea muncii independente îi cere învăţătorului mai multă muncă, inventivitate, răbdare, entuziasm, spirit organizatoric: procurarea unor materiale sau chiar confecţionarea lor. Munca independentă este în corelare cu alte metode de învăţare (descoperirea, problematizarea şi algoritmizarea) ce converg spre învăţarea centrată pe elev.
Învăţarea prin descoperire pretinde materiale vizuale, mesaje audio-vizuale, albume ale copiilor, colecţii, filme documentare, machete. Deşi utilizarea descoperii la clasele mici ar părea improprie având în vedere că dezvoltarea intelectuală a şcolarului mic nu oferă o bază suficient de conturată, descoperirea acţionează la acest nivel mai mult ca un proces de inventariere a unor date despre obiecte, a unor procese pe care copilul le va integra ulterior în sisteme, legi, noţiuni. Faptul că elevii lucrează în majoritatea timpului individual, că îşi pun întrebări şi primesc răspunsuri, caută soluţii, le dezvoltă capacitatea de investigare şi rezolvare în mod creator problemelor puse de viaţă. Antrenarea elevilor la pregătirea unei lecţii printr-o muncă centrată pe elev, le ridică pe alte planuri activitatea proprie de gândire, deschizând porţi largi pentru dezvoltarea iniţiativei lor creatoare, a spiritului de investigaţie şi a pasiunii pentru nou.
Experienţa personală, dobândită în acest sens, mi-a confirmat faptul că depinde de tactul şi măiestria pedagogică a învăţătorului ca activităţile centrate pe elev să fie eficiente şi să ajute la dezvoltarea performanţelor în învăţare.
ÎNV. CHIPER RODICA ŞC. CU CLS. I-VIII NR.1 - MĂCIN
| < Anterior | Următor > |
|---|