Banner pagini scolare

Alternative educationale

PDFImprimareEmail Scris de <a href="index.php?option=com_comprofiler&task=userProfile&user=141"><span class="small">Rodica BALU, Colegiul National ,,I.M.Clain</span></a> Miercuri, 17 Iunie 2009 17:37

Cadrul didactic-didactica disciplinelor - Educatia alternativa vs educatia traditionala

Privite la început cu reticenţă, aceste iniţiative private au ajuns astăzi a fi apreciate de cei mai mulţi dintre cei implicaţi în actul educaţional. Dacă până mai ieri, societatea românească se ferea a aminti de alternativele educaţionale care existau în vest astăzi observam o preferinţă către aceste sisteme - lucru deloc neglijabil pentru cei interesaţi a introduce reforma în învăţământ. Prezentăm alăturat câteva alternative educaţionale spre care învăţământul românesc tinde a se perfecţiona: Waldorf, Freinet, Step by Step.   
Fiecare dintre noi a asistat în secolul XXI, mai mult ca oricând, la o "punere sub lupă" a sistemului educaţional, determinat atât de noile schimbări ale societăţii cât şi de impregnarea valorilor aduse din vest în ceea ce priveşte sistemul educaţional. Această tendinţă s-a concretizat în România prin introducerea alternativelor educaţionale, cele mai multe având la bază iniţiative private. Privite la început cu reticenţă, aceste iniţiative private au ajuns astăzi a fi apreciate de cei mai mulţi dintre cei implicaţi în actul educaţional. Dacă până mai ieri, societatea românească se ferea a aminti de alternativele educaţionale care existau în vest astăzi observam o preferinţă către aceste sisteme - lucru deloc neglijabil pentru cei interesaţi a introduce reforma în învăţământ. Prezentăm alăturat câteva alternative educaţionale spre care învăţământul românesc tinde a se perfecţiona: Waldorf, Freinet, Step by Step. A) Pedagogia Waldorf           
 
Prima şcoală care a propus o alternativă sistemului educaţional clasic a fost şcoala Waldorf. Întemeiată de către Rudolf Steiner la Stuttgart, ca urmare a sugestiei făcute de conducătorul fabricii de ţigarete Waldorf Astoria, pentru copiii salariaţilor, Rudolf Steiner va pune bazele pedagogiei Waldorf. În România după 1991, Ministerul Educaţiei şi Cercetării recunoaşte pedagogia Waldorf ca alternativă educaţională.            
 
Esenţa pedagogiei waldorf este "copilul privit ca o entelehia" - fiinţa care-şi poate poartă ţelul în sine, fiind alcătuită din trup, suflet şi spirit, şi nu doar rezultat al eredităţii - după cum precizează însuţi autorul. Baza pedagogiei Waldorf este cunoaşterea omului şi mai ales a copilului în cele două momente dificile, respectiv 9 si 9-13 ani (adevărate treceri ale rubiconului). Alte caracteristiciale pedagogiei waldorf sunt următoarele:·        exploatarea forţelor spirituale şi creative din fiecare copil;·        planul de învăţământ elaborat în concordanţă cu aceste particularităţi;·        respectarea ritmului individual al fiecărui copil;·        spiritul de iniţiativă, creativitatea;·        mobilitatea în gândire sunt căi spre libertatea omului;·        în cazul acestei metode educative se pune accent pe autoritatea dascălului în faţa elevilor. Spre deosebire de sistemul tradiţional aplicat la noi în România waldorf îşi propune o sensibilizare a factorului educaţional, însă nu trebuie uitate următoarele aspecte:- societatea româneasca se află încă în plină tranziţie poate de aceea este încă refractară la ceea ce este nou;- sursele de documentare şi informare care se potrivesc acestui tip de educaţie sunt încă puţine;- piedica cea mai mare o constituie lipsa banilor, de aceea fiind preferat sistemultradiţional unde învăţământul este gratuit.  Alternativa Waldorf, care are clase I-XII, are un curricumul propriu, aprobat de Ministerul Educaţiei. În clasele primare (I-IV), învăţarea se face fără manuale, predarea realizându-se prin imagini, reprezentări. Absenţa manualului unic contribuie la creşterea respectului faţă de cărţi şi la întărirea autorităţii profesorului. Pe de altă parte, elevii se obisnuiesc să se documenteze din cât mai multe surse în studiul unei teme.              
 
La sfârşitul anului şcolar, elevii primesc o caracterizare scrisă de învăţător şi de profesori, ce sintetizează evoluţia copiilor în anul şcolar respectiv. Disciplinele de învăţământ sunt limba română, matematica, istoria, geografia, biologia, fizica si chimia, predate în module de câte trei-patru săptămâni, numite epoci, câte doua ore pe zi are cursul de bază, la începutul zilei. În continuarea acestuia se desfăşoară ore de limbi străine, educaţie fizică, educaţie muzicală, educaţie artistică şi ore de exerciţiu la limba română şi matematica. Caracteristic Waldorf este şi învăţarea unui instrument muzical încă din clasa I (blockflöte). Tot din primul an de studiu apar materii noi faţă de învăţământul tradiţional, cum ar fi desenul formelor. În primul rând, formele desenate în primele două clase vor pregăti introducerea literelor şi a cifrelor. Mai târziu, desenul formelor va pregăti geometria, ce apare în clasa a V-a sub forma desenului geometric.            
 
Activităţi specifice sunt serbările la sfârşitul unei epoci, serbări legate de ritmurile anului: sărbătoarea recoltei, sărbătoarea lămpaşelor, sărbătoarea Crăciunului, Carnaval. B) Pedagogia Freinet           
Dupa 1989, o a doua formă de învăţământ alternativ propusă sistemului tradiţional este Pedagogia Freinet.  Deşi în vest astfel de structuri şi încercări de liberalizare a actului educaţional se regăsesc încă din anul 1889, când la Abbotsholme ia fiinţă o şcoală pe care Cecil Roddie a denumit-o "New School", iar mai apoi în perioada interbelică Belgia, Austria, Turcia, pun în practică şi dezvoltă acelaşi tip de şcoală, la noi în ţară aceste tendinţe se vor observa doar după 1989. Esenţa pedagogiei Freinet va avea în centrul său individul precum şi relaţiile sale interumane. Tipologia educaţiei promovate de Freinet este învăţarea centrată pe rezolvarea unor probleme de către grupurile de copii aflate sub îndrumarea cadrelor didactice. Cousinet considera munca în grupuri mici drept mijlocul fundamental de educaţie. Formarea grupurilor se face la alegerea copiilor si dureaza 3-4 saptămâni. Neintervenţia educatorului îi va permite copilului să conştientizeze pentru prima dată valoarea sa ca membru al unui grup ca şi valoarea celor cu care colaborează.             În acest caz rolul educatorului se va limita doar la: organizarea materialelor necesare educaţiei, asigurarea si menţinerea climatului de încredere, precum şi cultivarea încrederii in părerile celorlalţi. Principalele caracteristici ale acestui sistem s-au concretizat în tehnici denumite generic după autorul lor: Freinet.             Acest tip de educaţie are în centrul său copilul cu nevoile sale fireşti, şcoala asigurând acestui copil continuitatea cu valorile trecutului. Dewey se întreba dacă şcoala este "o mănăstire, atelier, laborator". Munca pentru el este cea care transformă si conduce la creaţie. Elevul va fi cel care va dezvălui interesele sale fiind lăsat liber şi doar coordonat în punctele esenţiale va dobândi încrederea în sine şi va acţiona conform propriilor sale opinii. Literatura de specialitate din strainătate observa de-a lungul timpului aplicabilitatea acestui tip de pedagogie la ciclul primar, gimnazial, liceal.            
 
Putem concluziona în privinţa avantajelor aplicabilităţii acestui sistem că rolul educatorului este doar unul coordonator. În cea mai mare parte educatorul este doar un observator atent care dirijează şi coordonează activităţile elevilor săi.            
 
Studiul este centrat pe copil, luând în considerare cele trei componente ale personalităţii sale: unicitate, diversitate şi globalitate. Copilul nu trăieşte numai în şcoală, această pedagogie ţinând seama de mediul său familial, cultural şi social. Evitarea eşecului a constituit, de asemenea, o preocupare constantă la Freinet. Astfel sunt suprimate ameninţările, pedepsele, clasificările umilitoare. Dascălul nu mai este stăpânul absolut, singurul care ştie şi ia decizii. Copilul se ocupă de propria sa activitate: munca individualizată şi autocorectarea. De asemenea, în cadrul alternativei educaţionale Freinet se organizează şi "şcoala de vacanăţ" , o tabără naţională şi internaţională. C) Step by Step            Ultima alternativă educaţională propusă este Step by Step, care adera prin modelele pe care le dezvolta la principiile şi practicile unui învăţământ democratic. În România sistemul a fost introdus în 1994 sub numele de Head Start. Programul a fost conceput după modelul introdus in SUA în anii 1960, fiind un program educaţional de reforma care promovează metodele de predare - învăţare centrate pe copil, precum şi implicarea familiei şi comunităţii în organizarea şi dirijarea muncii copilului.            
 
Principalele caracteristici ale educaţiei Step by Step sunt- abordarea unor metode de predare adecvate- predarea tematicii bazata pe individualitate- centrele de activitatea din clasă vor fi delimitate atât fizic, cât şi prin procesul de învăţare - citire, scriere, matematică, ştiinţe, descoperite de fiecare elev în parte.            
 
Toţi elevii îl ascultă pe cel care le explică ce a citit el în cadrul centrului la care a participat. În fiecare zi în clasele Step by Step are loc întâlnirea de dimineaţă. Dacă un copil întârzie din cauza traficului, nu este o dramă, el se poate integra rapid in atmosferă, pentru ca această întâlnire nu este o oră de curs. Durata ei este variabilă şi poate ţine chiar de la 8:00 pana la 9:00. Este un prilej pentru copiii să se salute, să comunice, dar şi să afle tema şi activităţile zilei. Aceasta este numai una dintre caracteristicile alternativei educationale Step by Step, care se adresează copiilor din învăţământul preprimar si primar. Clase cu program alternativ Step by Step sunt deschise în toată ţara, în cadrul şcolilor tradiţionale.  Copiii învaţă dupa aceeaşi programă şcolară ca şi cei din învăţămantul tradiţional. Diferenţa constă în modalităţile diferite de predare, învăţare şi evaluare. De exemplu, elevii studiază pe centre de activităţi, cum ar fi cel de citire, scriere, matematică, stiintă şi artă. Chiar dacă la prima ora copilul îşi alege centrul cu care va începe ziua, până la finele cursurilor el va trece prin toate centrele. Învăţarea în centre permite abordarea individualizată a copiilor conform ritmului propriu de dezvoltare, dar şi învăţarea în grupuri mici sau în perechi. Învăţarea se face atât din manualele tradiţionale, cât şi din alte materiale didactice, mare parte cumpărate de asociaţiile de părinţi. La scolile Step by Step, centrul de citire se poate organiza şi pe scări. Fiecare clasă are câte două învăţătoare plătite de stat. În clasa, elevii au responsabilitati diferite. Exista copii care raspund de prezenţa, de aranjarea materialelor în centre, de îngrijirea florilor s.a. În România, programul a debutat în 1994 sub numele Head Start, ca program regional în cadrul Fundaţiei Soros pentru o Societate Deschisă.
În 1995 a luat numele de Step by Step, iar din 1998 aplicarea alternativei în România este coordonată de Centrul Step by Step pentru Educaţie şi Dezvoltare Profesională. Fiecare dintre aceste trei tipuri ar merita atenţia noastră dar, societatea românească este doar la stadiul în care se obisnuieşte cu astfel de concepte, iar până la asimilarea lor deplină este nevoie de timp.                       
Cuvinte populare:

rssfeed Trimite unui prieten!
Email Favoriten Twitter Facebook Myspace Digg Technorati blogger google reddit YahooWebSzenario



( 16 Voturi )

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Login

Concurs articole

Ajutati-ne sa-l salvam pe cevi.

Formular cerere Reprograph

Proiect National

Simpozioane educationale
Asociatia culturala maine

Proiecte speciale

Evaluare Nationala Autor