Pagini Scolare

Va propunem un exercitiu simplu  de imaginatie. Spuneti-ne ce credeti  mai jos, in sectiunea de comentarii.

1. Inductiv:

2. Deductiv:

Cercetarile sunt procese calitative si cantitative prin care, pe baza unor rezultate cuantificabile, se pot exprima concluzii coerente despre anumite fenomene din viata de zi cu zi.
Exemple de cercetari: cercetare de piata, cercetare de proces, studiu literar etc. Concret, suntem convinsi ca ati realizat, pana acum foarte multe studii despre mediul educational din Romania.

Este foarte important sa tinem minte ca expunerea rezultatelor trebuie sa fie:
Coerenta
Logica
Sa existe o poveste in spatele fiecarei prezentari
Utila pentru cei care o privesc. Datele si concluziile trebuiesc folosite mai departe; altfel prezentarea nu are niciun rol

Pentru profesorii de matematica este, poate mai usor, sa inteleaga urmatorul principiu:
"Orice idee expusa trebuie sa fie deductiva sau inductiva". Vom exemplifica mai departe ce inseamna aceste doua concepte.

Deci, sa incepem:

Pasul 1: realizati un template pentru prezentarea PowerPoint. Noi va propunem urmatorul template: template.

Elementele template-ului:

Titlul - pozitia 1: titlul trebuie sa fie ideea principala a slide-ului: daca cineva ar citi doar titlul slide-urilor prezentarii, ar putea pune cap la cap
structura generala si logica a expunerii.
De evitat titluri de genul: " Despre cercetarea de fata" sau " Educatia in Romania in secolul XX". In locul acestora, puteti reformula astfel:
"Cercetarea de fata expune rezultate relevante pentru cadrele didactice din mediul rural" sau "Reforma educatiei in Romania creeaza un mediu social instabil"
Regula de mai sus nu se aplica pentru primele slide-uri care vor contine informatii generale: "Rezumat", "Continut" etc.

Fiecare slide (in cazul acestor tip de prezentari PowerPoint) va trebuie sa contina suficiente informatii, astfel incat, sa nu trebuiasca sa trecem la slide-ul urmator
pentru a justifica ideea exprimata in titlu. Totusi, nu este justificat sa exageram cu informatia intr-un singur slide.

Mai jos va vom da un exemplu format din 3 slide-uri. Acestea sunt in limba engleza - va rugam sa observati cum informatia din corpul slide-ului sustine ideea principala din titlu.
De asemenea, intre titlu si concluzie exista o diferenta majora, pe care insa nu multi reusesc sa o schiteze in prezentari.
Cele 3 slide-uri fac parte dintr-o prezentare pe care unul din membrii echipei noastre a pregatit-o pentru o multinationala. Prezentarea a fost foarte apreciata primind calificativul "Excelent". Elementele vizuale (sigla) si numele companiei au fost schimbate cu cele ale site-ului "Pagini-Scolare.RO".

Acest post va prezenta cadrelor didactice idei generale despre realizarea si folosirea graficelor in Power Point, urmand ca, in posturile urmatoare sa prezentam detaliat cum se realizeaza, in mod profesionist, diverse tipuri de "charturi" (ex: pie chart).

Din experienta noastra, pentru realizarea graficelor in mod profesionist, trebuie sa urmati cateva reguli simple:

Mai jos veti vedea un exemplu de folosire a diverselor tipuri de grafice. Folositi butonl de download pentru a obtine varianta Power Point editabila.

Desigur ca, in cazul in care este necesar, fiecare argument va trebui sa fie prezentat detaliat pe unul sau mai multe slide-uri. Insa pentru a prezenta legatura intre ele si a prezenta modul in care aceste argumente sustin o idee de baza, credem in prezentarea acestor argumente pe un singur slide.
In general, cei care realizeaza slide-uri in Power Point folosesc Modelul 1 de a prezenta argumentele. Noi va propunem Modelul 2. Am considerat 6 argumente.

Comparati si spuneti-ne pe care il preferati.

Pentru ca prezentarile in PowerPoint au devenit o modalitate tot mai frecventa de a expune in mod creativ lectii pentru clasa, rezultatele unor cercetari sau proiecte educationale, echipa pagini-scolare.ro a decis sa va ajute in acest demers.
Astfel, impreuna cu voi, vom incerca sa deslusim procedeele care fac dintr-o o prezentare in PowerPoint o unealta prin care putem exprima in mod eficient si placut idei.

Vom structura aceasta categorie astfel:

1. Tips & tricks generale pentru creearea unei prezentari powerpoint
2. Tutoriale pentru realizarea mai multor tipuri de prezentari: prezentari de cercetare, prezentari de lectii, proiecte
3. Va vom pune la dispozitie diverse template-uri pentru prezentari, pe care, speram ca le veti folosi cu succes.

Toate prezentarile in PowerPoint de pe acest site sunt bazate pe ani de experienta in consultanta in afaceri ai unor colaboratori ai site-ului nostru.

Speram ca va vom ajutam sa realizati prezentari mai bune in PowerPoint.
Bafta.

In acest post va vom explica, pe scurt, cum ar trebui sa realizam grafice ("CHART") in Power Point. Vom expune doua variante de grafice foarte folosite in prezentari: bars chart si line chart. Va rugam sa descarcati, gratuit, varianta PPT (butonul - descarca de mai jos) si sa experimentati cu cele doua grafice expuse.

Observatii despre realizarea de chart-uri

Mai jos veti vedea un exemplu de folosire a diverselor tipuri de grafice. Folositi butonl de download pentru a obtine varianta Power Point editabila.

{xtypo_dropcap}E{/xtypo_dropcap}levii înşişi trebuie să organizeze ceea ce au auzit şi văzut într-un tot ordonat şi plin de semnificaţii. Dacă nu li se oferă ocazia discuţiei, a investigaţiei, a acţiunii şi eventual a predării, învăţarea nu are loc.

_________

Antrenarea permanentă a elevilor la un efort intelectual susţinut şi înarmarea acestora cu capacităţi necesare unei activităţi de învăţare productivă reprezintă modalitatea cea mai eficientă de educare a elevilor în spiritul unei atitudini conştiente şi active. Metodele sunt instrumente importante aflate la dispoziţia profesorului, de a căror cunoştinţe şi utilizare depinde eficienţa muncii educative. Profesorul, cunoscând varietatea metodelor, particularităţile elevilor cu care lucrează, obiectivele pe care trebuie să le atingă, trebuie să acţioneze pentru a-şi valorifica pe deplin personalitatea, devenind el însuşi un creator în materie articulare a strategiilor, metodelor şi procedeelor didactice. Bunul mers al procesului de învăţământ şi rezultatele obţinute depind de metodele utilizate. Marii pedagogi au evidenţiat faptul că folosindu-se metode diferite se obţin diferenţe esenţiale în pregătirea elevilor, că însuşirea unor noi cunoştinţe sau comportamente se poate realiza mai uşor sau mai greu, în funcţie de metodele utilizate.
Cerinţa primordială a educaţiei progresiviste, cum spune Jean Piaget, este de a asigura o metodologie diversificată bazată pe îmbinarea activităţilor de învăţare şi de munca independentă, cu activităţile de cooperare, de învăţare în grup şi de munca interdependentă. Deşi învăţarea este eminamente o activitate proprie, ţinând de efortul individual depus în înţelegerea şi conştientizarea semnificaţiilor ştiinţei, nu este mai puţin adevărat ca relaţiile interpersonale, de grup sunt un factor indispensabil apariţiei şi construirii învăţării personale şi colective.

Metodele de învăţământ reprezintă căile folosite în şcoala de către dascăl în a-i sprijini pe elevi să descopere viaţa, natura, lumea, lucrurile, ştiinţa. Ele sunt totodată mijloace prin care se formează şi se dezvoltă priceperile, deprinderile şi capacităţile elevilor de a acţiona asupra naturii, de a folosi roadele cunoaşterii transformând exteriorul în facilităţi interioare, formându-şi caracterul şi dezvoltându-şi personalitatea.

În şcoala modernă, dimensiunea de bază în funcţie de care sunt considerate metodele de învăţământ este caracterul lor activ adică măsura în care sunt capabile să declanşeze angajarea elevilor în activitate, concretă sau mentală, să le stimuleze motivaţia, capacităţile cognitive şi creatoare.

Un criteriu de apreciere a eficienţei metodelor îl reprezintă valenţele formative ale acestora, impactul lor asupra dezvoltării personalităţii elevilor.

Un învăţământ modern, bine conceput permite iniţiativa, spontaneitatea şi creativitatea copiilor, dar şi dirijarea, îndrumarea lor, rolul profesorului căpătând noi valenţe, depăşind optica tradiţională prin care era un furnizor de informaţii.

În organizarea unui învăţământ centrat pe copil, profesorul devine un coparticipant alături de elev la activităţile desfăşurate. El însoţeşte şi încadrează copilul pe drumul spre cunoaştere.Utilizarea metodelor interactive de predare – învăţare în activitatea didactică contribuie la îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv - educativ, având un caracter activ – participativ şi o reală valoare activ – formativă asupra personalităţii elevului.

Metodele interactive de grup sunt modalităţi moderne de stimulare a învăţarii şi dezvoltării personale încă de la vârstele timpurii, sunt instrumente didactice care favorizează interschimbul de idei, de experienţe, de cunoştinţe.  

Interactivitatea presupune o învăţare prin comunicare, prin colaborare, produce o confruntare de idei, opinii şi argumente, creează situaţii de învăţare centrate pe disponibilitatea şi dorinţa de cooperare a copiilor, pe implicarea lor directă şi activă, pe influenţa reciprocă din interiorul microgrupurilor şi interacţiunea socială a membrilor unui grup.

Implementarea acestor instrumente didactice moderne presupune un cumul de calităţi şi disponibilităţi din partea cadrului didactic: receptivitate la nou, adaptarea stilului didactic, mobilizare, dorinţă de autoperfecţionare, gândire reflexivă şi modernă, creativitate, inteligenţa de a accepta noul şi o mare flexibilitate în concepţii. Uneori considerăm educaţia ca o activitate în care continuitatea e mai importantă decât schimbarea. Devine însă evident că trăim într-un mediu a cărui mişcare este nu numai rapidă ci şi imprevizibilă, chiar ambiguă. Nu mai ştim dacă ceea ce ni se întâmplă este “bine” sau “rău”. Cu cât mediul este mai instabil şi mai complex, cu atât creşte gradul de incertitudine.

În cadrul activităţii didactice am sesizat ceea ce înseamnă pentru elevi aplicarea metodelor activ-interactive.Acestea îmbină munca individuală cu munca în echipă şi în colectiv,dezvoltă copiilor o motivaţie intrinsecă,implică întreg colectivul, elevul devine obiect şi subiect al actului de instruire şi educare,îmbină armonios învăţarea individuală cu învăţarea socială, stabilesc relaţii de colaborare şi comunicare între membrii unui grup. Dintre factorii ce îngreunează activitatea de grup se pot aminti opoziţia de scopuri, interese şi obişnuinţe ale membrilor,dificultăţile de comunicare, de coordonare care cresc pe măsură ce grupurile sunt mai mari iar dependenţa excesivă de ceilalţi poate fi favorizată de activitatea în grup.

E bine ca profesorul să modeleze tipul de personalitate necesar societăţii cunoaşterii, personalitate caracterizată prin noi dimensiuni: gândire critică, creativă, capacitate de comunicare şi cooperare, abilităţi de relaţionare şi lucru în echipă, atitudini pozitive şi adaptabilitate, responsabilitate şi implicare.

Elevii înşişi trebuie să organizeze ceea ce au auzit şi văzut într-un tot ordonat şi plin de semnificaţii. Dacă nu li se oferă ocazia discuţiei, a investigaţiei, a acţiunii şi eventual a predării, învăţarea nu are loc.

Bibliografie

Ioan Cerghit ( 2005)- “ Metode de învăţământ”, EDP, Bucureşti.
Ion- Ovidiu Pânişoară ( 2006) – “ Comunicarea eficientă”, ediţia a III-a, Editura Polirom, Iaşi
Crenguţa - Lăcrămioara Oprea ( 2008) – “ Strategii didactice interactive”, ed. a III-a, EDP, Bucureşti
Silvia Breben , Elena Gongea, Georgeta Ruiu, Mihaela Fulga ( s.a.) - “ Metode interactive de grup”. Ghid metodic pentru învăţământul preşcolar, Editura Arves, Craiova
Rodica Leonte, Mihai Stanciu ( 2004) – “ Strategii activ-participative de predare-învăţare în ciclul primar”, Editura Casei Corpului Didactic, Bacău
Venera Mihaela Cojocariu ( 2004) – “ Teoria şi metodologia instruirii”, EDP, Bucureşti