Pagini Scolare

FUMATUL – VICII ŞI CAPRICII

Scris de <a href="index.php?option=com_comprofiler&task=userProfile&user=79"><span class="small">Golea Maria</span></a> Duminică, 07 Iunie 2009 18:15

Alte discipline - Alte articole - scolar adolescenti tehnici predare

Obiceiul de a fuma este cunoscut de circa 300 de ani , dar abia după cel de al II – lea război mondial s-a răspândit în toate ţările lumii. Tutunul are un conţinut complex.

Majoritatea fumătorilor cunosc faptul că tutunul conţine nicotină , dar puţini ştiu că tutunul mai conţine alte aproximativ 4000 de substanţe chimice dăunătoare, dintre care peste 40 sunt cancerigene.

Fumatul rămâne cea mai importantă cauză de mortalitate şi morbiditate în ţările industrializate. Există studii care susţin că riscul de cancer pulmonar şi tulburări respiratorii este mai mare la femei, dar pe lângă toate afecţiunile induse de tutun, care se întâlnesc la reprezentanţii ambelor sexe, organismul feminin este şi subiect al unor neplăceri legate de aparatul genital. Aici se încadrează scăderea fertilităţii sau instalarea precoce a menopauzei.

S-a estimat că fumarea unei singure ţigări scurtează viaţa cu 7 minute, fumarea unui pachet de ţigări pe zi scurtează viaţa cu 140 de minute pe zi , sau 35,5 zile/an.

 Iată câteva descoperiri ale Colegiului Medical Britanic :

          După un singur an fără ţigări , riscul uriaş de boli de inimă şi moarte subită cauzate de fumat este redus la jumătate. După 15 ani de abstinenţă , riscul de boli cardiovasculare este similar celor care nu au fumat niciodată. Bărbaţii fumători care renunţă la fumat între 35 şi 39 de ani pot adăuga până la 15 ani vieţii lor. Femeile care renunţă în aceeaşi grupă de vârstă pot adăuga până la 12 ani.

          Aproximativ jumătate din decesele legate de fumat se produc între 35 – 69 ani, ceea ce face din fumat cea mai importantă cauză de moarte prematură în ţările civilizate.

Mulţi din cei care mor din cauza fumatului nu fumează multe ţigări pe zi, dar majoritatea fumează din adolescenţă. Dar efectele fumatului nu se opresc aici. El cauzează circa 30% din decesele prin cancer.
În medie aproximativ 90-95% din decesele prin cancer pulmonar se datorează fumatului. Fumatul provoacă şi alte forme de cancer : de trahee, bronhii, laringe, cavitate bucală, buze, limbă, gură, faringe, esofag, pancreas, vezica urinară, rinichi, stomac şi col uterin.

Cineva a avut curiozitatea să ordoneze alfabetic numele bolilor legate de fumat. Rezultatul a fost surprinzător : pentru fiecare literă din alfabet exista cel puţin o boală!

 Efectele fumatului pasiv, ai dreptul să te aperi!

Fumatul pasiv constă în inhalarea fumului de ţigară de la cei din jur. Doar 15% din fumul de ţigară este inhalat de cel care fumează , restul de 85% îl poţi inhala chiar tu!

          Existenţa elementelor cancerigene din fumul de ţigară provoacă boli grave atât nouă cât şi copiilor noştri. Aceştia sunt cei mai afectaţi deoarece corpul lor este încă într-o perioadă de dezvoltare. Expunerea la aceste substanţe cancerigene îi pun pe copii în pericol de a contracta boli respiratorii extrem de severe ce pot să îi marcheze pe viaţă sau să le afecteze creşterea normală a plămânilor.

          Maternitatea ridică probleme deosebite de sănătate la fumătoare , dar pe lângă efectele nocive ale tutunului asupra mamei , nu sunt de neglijat cele reflectate asupra produsului de concepţie.

Fumatul în cursul sarcinii a fost asociat cu o încetinire a creşterii intrauterine şi, implicit cu o greutate mai mică la naştere, cu sindromul morţii subite, cu naşterea prematură, cu creşterea riscului de avorturi spontane şi de sângerare în timpul gestaţiei.

Şi expunerea gravidelor la fumul de ţigară din mediul înconjurător a fost asociată cu o diminuare a greutăţii corporale a nou-născuţilor raportată la vârsta gestaţională.

Copiii proveniţi din mame care sunt fumătoare pasive au o probabilitate de 2-4 ori mai mare de a avea o greutate mai mică la naştere.

Fumatul matern în cursul sarcinii a fost de asemenea incriminat şi în producerea de naşteri premature , cu circa 20% mai multe la femeile care fumau cel puţin un pachet de ţigări pe zi.

S-au mai  descris şi alte consecinţe ale fumatului matern în timpul sarcinii asupra fătului , precum: sindromul morţii subite a sugarului, apneea obstructivă, malformaţii congenitale şi creşteri ale tensiunii arteriale la nou-născut.

Odată luată decizia de a avea un copil, viitoarea mamă ar trebui să întrerupă fumatul cât mai precoce. Acesta este un moment delicat în viaţa unei femei, când ar trebui să fie vulnerabilă şi mult mai receptivă la consilierea anti-tabac. Motivaţia de a renunţa la fumat ar trebui să fie acum la cote maxime.

 

Ce afectează fumatul

Fumatul afectează: sistemul imunitar, produce infertilitate atât la femei cât şi la bărbaţi, produce bronşită, gripă, riduri, emfizem pulmonar, carii, ateroscleroză, produce declinul inteligenţei, gingivită, cancer, afectează vasele sanguine provocând (hipertensiune arterială , anevrism aortic, deficite circulatorii, accident vascular cerebral), infarct.

Trimite unui prieten!